Cum ne îndeplinim rezoluțiile de Anul Nou?

Astăzi m-am hotărât să scriu câte ceva despre rezoluțiile de Anul Nou și despre modul în care acestea pot deveni realitate. În urmă cu câteva zile, am ascultat un podcast interesant pe acest subiect, așa că mi s-a părut că merită să îl abordez și aici.

Problema cu rezoluțiile de Anul Nou este că pe majoritatea dintre ele nu reușim să le punem în practică. Nu este un secret că în luna ianuarie sunt mai mulți abonați la sălile de fitness decât în celelalte luni ale anului.

imagine care arată țintă și săgeți

Însă după câteva săptămâni, la mijlocul lunii februarie, se înregistrează o tendință inversă, mii de oameni anulându-și abonamentele la sală. Bineînțeles, același lucru se întâmplă și atunci când este vorba de renunțarea la țigări sau alcool, învățarea unei limbi străine, menținerea unei diete, jogging etc.

Din păcate, nici eu nu fac excepție și multe dintre rezoluțiile mele au eșuat. Însă mi se pare că eșecurile mele și cele ale celor mai mulți dintre noi au câteva cauze predominante. În primul rând, obiectivele noastre sunt prost definite. Voi analiza acest lucru în prima parte a articolului și vă voi învăța cum să vă definiți cu succes obiectivele.

Cel de-al doilea motiv pentru care rezoluțiile eșuează este lipsa unei strategii de punere în practică. După ce ne formulăm obiectivul, nici măcar nu ne gândim cum să-l implementăm în viața noastră de zi cu zi și nici nu urmărim progresul pe care îl realizăm în timp. Voi aborda această problemă puțin mai târziu în articol.

Sper că aceste două aspecte pe care le vom analiza împreună vă vor permite să puneți în aplicare rezoluțiile de Anul Nou și să vă îndepliniți visurile.

Să începem!

Strategia ‘SMART’ pentru stabilirea obiectivelor

Nu sunt autorul acestei strategii, însă aceasta este cu adevărat extraordinară. Se numește ‘Smart’, la fel ca site-ul nostru 🙂 și se referă la un acronim format din prima literă a adjectivelor care definesc un obiectiv veritabil. Să încercăm să descifrăm acest acronim și să aflăm cum ar trebui să arate obiectivele noastre.

Fiecare obiectiv ar trebui să fie:

  • Specific
  • Measurable (măsurabil)
  • Achievable (accesibil, ușor de îndeplinit)
  • Relevant
  • Timely (încadrat în timp, cu un termen limită)

Adjectivul specific se referă la un obiectiv bine definit și ușor de recunoscut. Să dăm câteva exemple de obiective prost definite și bine definite. Dacă cineva își propune „să fie în formă în noul an”, nu știm sigur la ce se referă. Un obiectiv mai bun ar fi: „să-mi fac abonament la sală și să merg de 2 ori pe săptămână”. Astfel, înțelegem încă de la început despre ce este vorba și putem verifica ușor dacă obiectivul a fost îndeplinit sau nu.

Un obiectiv măsurabil ar trebui să aibă criterii cu care să putem măsura gradul implementării sale. Trebuie să fim capabili să ne măsurăm într-un fel obiectivele. Acest lucru mi se pare foarte important, pentru că facem adesea greșeala de a nu măsura deloc progresul unui obiectiv, după ce acesta a fost definit. Apoi, la sfârșitul anului, atunci când ne facem alte planuri, ne dăm seama că obiectivul anterior nu a fost îndeplinit (iar următorul nu va fi probabil nici el implementat).

Să ne întoarcem la exemplul descris mai sus. Potrivit acestuia, un obiectiv prost definit ar fi: „să citesc mai mult în 2019”. Nu știm exact ce înseamnă asta și cum putem măsura rapid acest obiectiv. Nu știm exact ce vrea să citească persoana respectivă: reviste, cărți de gătit, anunțuri din ziar? Cineva care nu obișnuiește să citească și care citește un singur ziar tot anul va îndeplini acest obiectiv, însă nu despre asta este vorba. Trebuie să stabilim un obiectiv specific, de exemplu: „voi citi 6 cărți în 2019”. Acest obiectiv este ușor de măsurat, iar după câteva luni putem verifica dacă este posibil de implementat în totalitate. Să presupunem că după jumătate de an cineva a citit doar două cărți. Persoana respectivă își va da imediat seama că obiectivul său este în pericol și că va trebui să se grăbească și să citească mai mult.

Termenul accesibil se referă la posibilitatea implementării obiectivului. Obiectivele noastre ar trebui să fie ambițioase, însă și ușor de implementat în același timp. De exemplu, dacă cineva nu este un înotător bun, dar își propune ca până la sfârșitul anului să fie selecționat(ă) pentru Olimpiadă sau să înregistreze un nou record mondial la natație, ne dăm cu ușurință seama că aceste obiective sunt sortite eșecului. Trebuie să fim realiști atunci când ne stabilim obiectivele și să alegem țeluri ambițioase, dar accesibile.

Întorcându-ne la exemplul de mai devreme, putem să ne stabilim ca obiectiv să înotăm o lungime de bazin fără oprire. Îndeplinirea acestui obiectiv este posibilă și ar reprezenta o reușită pentru cineva care nu înoată foarte bine în prezent. De asemenea, realizarea acestui obiectiv ar face posibile unele obiective viitoare mai dificile.

Apoi, obiectivele noastre trebuie să fie relevante. Nu știu dacă interpretarea mea a acestei caracteristici este corectă, însă eu cred că orice obiectiv secundar face parte dintr-un obiectiv mai mare, general. Iar ceea ce trebuie să facem este ca acest obiectiv secundar să coincidă cu obiectivul general. De exemplu, dacă obiectivul general este „să ne îmbunătățim sănătatea”, atunci un obiectiv secundar ar fi „să facem 5 plimbări de 20 de minute, în fiecare săptămână”. Acesta din urmă ar respecta liniile trasate de obiectivul general, așa că ar fi unul corect.

În cele din urmă, obiectivele noastre ar trebui să fie ușor de încadrat în timp. Sună destul de logic: atunci când ne planificăm activitățile și ne formulăm obiectivele, ar trebui să definim și intervalul de timp în care acestea vor fi îndeplinite. Dacă nu procedăm așa, adică dacă nu stabilim o dată precisă până la care obiectivul nostru să fie îndeplinit, atunci vom reuși doar să evităm să ne asumăm responsabilitatea și vom amâna la nesfârșit realizarea țelului nostru. Însă dacă stabilim un termen limită, ne vom simți mai mobilizați. Dacă observăm că se apropie data limită și că noi tot nu am făcut un progres prea mare în îndeplinirea obiectivului stabilit, atunci putem accelera măsurile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivului nostru.

Cum ne îndeplinim obiectivele?

imagine care arată bărbatul deprimat

Chiar și cel mai bine definit obiectiv nu garantează succesul. Principalele motive pentru care eșuăm sunt analiza insuficientă și lipsa unor strategii de punere în practică a obiectivului.

Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este să conștientizăm faptul că, pentru a ajunge să ne îndeplinim obiectivele generale, va trebui să întreprindem la început o serie de acțiuni și de obiective mai mici.

Să presupunem că cineva vrea să participe la un maraton la sfârșitul anului. Participarea la un maraton fără niciun fel de antrenament va fi imposibilă. Cel/cea care își propune acest lucru va trebui să-și planifice sesiuni de antrenamente care se vor desfășura timp de mai multe săptămâni sau luni în avans.

Doar în acest fel, obiectivul principal va putea fi îndeplinit. Persoana respectivă poate să încerce să alerge 5 kilometri în primele 4 săptămâni și apoi să extindă treptat distanța, astfel încât să ajungă să alerge 42 de kilometri după un an. De asemenea, poate fi creat un program detaliat de antrenamente ce pot fi stabilite în anumite zile ale săptămânii. Și asta nu este tot. Cei interesați se pot informa mai bine asupra acestui subiect și pot afla mai multe despre cum își pot planifica în mod optim antrenamentul, dieta etc. De asemenea, există o mulțime de bloguri și de filmulețe pe YouTube care abordează acest subiect. Poate că este nevoie și de achiziționarea unui echipament special de alergare sau a anumitor suplimente alimentare. În acest caz, trebuie să aflați ce trebuie cumpărat, cât va costa și cât timp aveți la dispoziție.

Bineînțeles, acesta este doar un exemplu, însă ne ajută să ne dăm seama de seria de activități care trebuie planificată și îndeplinită pentru succesul obiectivului propus. Obiectivul principal poate fi împărțit în segmente mai ușor de realizat. Acestea ne vor ajuta, în cele din urmă, să îndeplinim obiectivul principal. În exemplul precedent, putem stabili următoarele obiective intermediare:

  • 1 lună – alergare de 5 kilometri
  • 3 luni – alergare de 12 kilometri
  • 6 luni – alergare de 20 de kilometri
  • 9 luni – alergare de 30 de kilometri
  • 12 luni – alergarea maratonului

Este important să nu uităm să verificăm evoluția implementării obiectivului odată cu trecerea lunilor. De cele mai multe ori, uităm ce ne-am propus și ne trezim doar la sfârșitul anului că nu am reușit nici de data aceasta să ne îndeplinim obiectivul. O variantă ar fi să ne verificăm periodic progresul pe parcursul anului. De exemplu, puteți ca o dată pe lună sau o dată la trei luni să petreceți câteva minute evaluând tot ceea ce ați făcut ca să ajungeți la obiectivul stabilit.

Dacă obiectivul a fost deja împărțit în mai multe etape ușor de realizat, iar acestea nu au fost încă parcurse așa cum ar fi trebuit, atunci vă puteți verifica și corecta imediat evoluția. O astfel de analiză este foarte valoroasă pentru că vă permite să vă modificați rapid comportamentul, înainte să fie prea târziu.

Asta nu înseamnă că ar trebui să vă analizați strategia în fiecare zi sau în fiecare săptămână. Însă vreau să vă încurajez să vă analizați constant evoluția și să aveți în vedere toți pașii pe care i-ați parcurs deja și cei care v-au mai rămas. Pe parcursul anului, nu uitați de obiectivul stabilit inițial și de ceea ce va trebui să faceți pentru a-l îndeplini.

Asta a fost tot pentru astăzi. Deși săptămâna aceasta nu am vorbit despre strategiile de economisit bani în UK, cred că stabilirea de obiective în noul an și punerea lor în aplicare reprezintă un subiect care merita abordat.

Comentariile sunt închise.